Tensiunea arteriala este forta cu care sangele apasa asupra peretilor arterelor. Forta este generata cu fiecare bataie a inimii cum sangele este pompat de la inima in vasele de sange. Marimea si elasticitatea peretilor arterelor afecteaza, de asemenea, valoarea tensiunii arteriale. De fiecare data cand inima bate (contracta si relaxeaza), presiunea este creata in interiorul arterelor.
Presiunea este mai mare atunci cand sangele este pompat din inima in artere sau sistola. Atunci cand inima se relaxeaza intre batai (sange nu se misca din inima), presiunea scade in artere ( diastola).
Doua valori sunt inregistrate in momentul de masurare a tensiunii arteriale. Valoarea mai mare, sau tensiunea arteriala sistolica, se refera la presiunea din interiorul arterei atunci cand inima se contracta si pompeaza sange prin corp. Valoarea mai mica, sau presiunea diastolica, se refera la presiunea din interiorul arterelor atunci cand inima este in repaus si se umple cu sange. Atat presiunile sistolice cat si cele diastolice sunt inregistrate ca ”mm Hg” (milimetri coloana de mercur).
Tensiunea arteriala se masoara cu o manseta speciala si stetoscop de catre o asistenta medicala sau un medic. O persoana nu isi poate lua singura tensiunea arteriala, cu exceptia cazului in care se foloseste un dispozitiv de inregistrare a presiunii arteriale electronic.
Hipertensiunea arteriala creste in mod direct riscul de boli cardiace coronariene (atac de cord) si accident vascular cerebral (atac cerebral). Cu tensiune arteriala crescuta, arterele pot avea o rezistenta sporita impotriva fluxului de sange, facand astfel ca inima sa pompeze mai greu sangele in corp. De obicei, tensiunea arteriala ridicata nu are semne sau simptome. Cu toate acestea, aveti posibilitatea sa stiti situatia tensiunii dvs arteriale facandu-va un control periodic la medic.